Turul Franţei 2011 – Etapa a 18-a

Pima etapă a turului pe care am reuşit să o văd aproape integral, mai precis de la kilometrul 110, un adevărat spectacol ciclistic pentru fanii din toată lumea. Cel mai spectaculos moment al cursei şi motivul pentru care această zi va intra în istoria competiţiei este evadarea lui Andy Schleck, iar într-o măsură mai mică încercarea lui Cadel Evans de a recupera diferenţa faţă de luxemburghez.

Beneficiind de ajutorul lui Maxime Monfort  pe coborâre,  acesta a luat un avans de 2 minute şi jumătate faţă de grupul tricoului galben ce îi includea pe Cadel, Contador, Frank Schleck şi desigur, liderul clasamentului general, Thomas Voeckler. Până la începutul ultimei căţărări a zilei, avansul ajunsese la aproximativ patru minute, iar grupul favoriţilor nu dădea niciun semn de vigoare sau interes pentru a-l ajunge pe Andy.

În grupul favoriţilor, singurul doritor de a recupera din avans a fost Cadel Evans, ducând trena până aproape de final. Grupul favoriţilor s-a prezentat foarte dezorganizat, în unele momente cicliştii invitându-se la trenă. Spre marea uimire a favoriţilor, Alberto Contador, câştigător ale ultimelor 3 ediţii nu a luat iniţiativă, greul ajungând pe umerii lui Evans. În ultimul kilometru, după sosirea lui Andy, fratele său mai mare a reuşit să obţină locul 2, la ceva mai mult de 2 minute întârziere fratele său, profitând de trena dusă de australian.

Mai tânărul Schleck a dus trena grupului său către final, în ultimii cinci kilometri detaşându-se decisiv şi câştigând a 18-a etapă. Deşi avansul său a scăzut către final, luxemburghezul se află doar la 15 secunde în clasament de tricoul galben care a făcut un tur senzaţional până în momentul de faţă.

Marea dezamăgire a zilei a fost ” pistolerul ” care a terminat la 4 minute după primul sosit, şansele sale de a triumfa din nou fiind extrem de reduse.

Tot astăzi s-au împlinit 100 de ani de la prima etapă desfăşurată pe Galibier din câte am reţinut de la gazdele turului Franţei. De asemenea, Andy Schlekt este câştigătorul etapei de astăzi, terminată într-o căţărare cu cel mai ridicat nivel de greutate din istoria turului.

Pe lângă spectacolul sportiv de care am avut parte, ca de fiecare dată, cei trei comentatori împreună cu invitatul lor special au contribuit la creearea unei atmosfere competiţionale senzaţionale pentru privitorii micilor ecrane.  Pentru unii poate reprezintă clişee, dar eu consider că merită menţionat. Adăugând şi nelipsita reţetă a zilei, a fost una dintre cele mai memorabile etape pe care am avut prilejul să o vizionez.

PS: Cei care nu apreciază ciclismul, considerându-l un sport plictisitor sau care şi-au pierdut interesul după retragerea lui Amstrong nu ştiu ce pierd.

This entry was posted in Extern. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>